Category Archives: Impozit pe profit

Cheltuieli de deplasare

Pentru a fi deductibile la calculul impozitului pe profit, cheltuielile de deplasare (interne sau externe) trebuie să fie efectuate în scopul realizării de venituri.

Pentru justificarea cheltuielilor cu deplasările este nevoie de următoarele:
– un document din care să reiasă scopul deplasării în concordanţă cu activitatea firmei (căutare de noi parteneri, negociere de contracte, târguri şi expoziţii etc). Acest document poate fi o invitaţie, o adresă, o convocare, etc. Acestea trebuie însoţite de o minută încheiată cu partenerul în care să se facă referire la rezultatele întâlnirii;
– documente pentru transportul : bilete de avion, bilete de tren, iar în cazul deplasării cu autoturisme, documente privind combustibilul(în funcţie de consumul specific al acestora), taxele rutiere, precum şi alte asemenea cheltuieli, ( asigurarea pentru răspunderea civilă, asigurarea medicală);
– documente privind cazarea la hotel, pensiune etc.;

Stabilirea diurnei de deplasare se face în funcţie de durata deplasării, care reiese din biletele de avion, tren (momentul plecării/sosirii) sau din invitaţie, adresă, minută.
Diurna este integral deductibilă la calculul impozitului pe profit, dar pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

Diurna pentru deplasările interne pentru personalul din instituţiile publice este de 13 lei/zi iar pentru deplasările externe se acordă în funcţie de ţara în care se efectuează deplasarea. Nivelul diurnelor şi al plafoanelor de cazare pentru deplasări externe îl găsiţi aici.
În condiţiile în care se primeşte diurnă, orice cheltuială cu mesele servite nu mai este deductibilă.

Sunt de asemenea deductibile, la calculul impozitului pe profit si urmatoarele cheltuieli :
– transportul în comun în localitatea unde se efectuează deplasarea;
– cheltuieli privind obţinerea vizelor de intrare în ţările respective;
– costul documentaţiilor, mostrelor;
– valoarea biletelor de intrare la târguri şi expoziţii;
– taxele de participare la târguri şi expoziţii.

În situaţia în care se apelează la serviciile unei agenţii de turism pentru o deplasare externă în scopuri privind activitatea firmei, este indicat a se încheia un contract în care să se precizeze serviciile şi costul detaliat al acestora (cazare, transport şi altele). Şi în acest caz deplasarea se va justifică cu o invitaţie, adresă care vor fi însoţite de o minută sau orice alt document din care să reiasă scopul deplasării.

Dividende primite de la persoane juridice

Dividendele primite de o persona juridică de la o altă persoană juridică la care deţinea participaţii la capitalul social, sunt considerate venituri neimpozabile în totalitate.
Începând cu data de 1 ianuarie 2014 (data intrării în vigoare a OUG 102/ 2013), dividendele primite de la o persoană juridică română plătitoare de impozit pe profit sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar cu impozitul pe profit situată într-un stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, pentru a fi tratate ca venituri neimpozabile, trebuie să fie îndeplinite următorele condiţii :
– persoană juridică care primeşte dividendele, trebuie să deţină o participaţie de minim 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele, şi
– la data înregistrării dividendelor, persoană juridică trebuie să deţină respectivă participaţie pe o perioada neîntreruptă de 1 an.

Exemple:
Cazul 1.
La data distribuirii dividendelor, societatea beneficiară deţine de cel puţin 1 an la societatea plătitoare, minim 10% din capitalul social al acesteia.
Obligaţiile fiscale ale celor două societăţi:
– societatea plătitoare nu reţine impozit pe dividende (conform art.36 alin.4 Cod Fiscal)
– societatea beneficiară tratează respectivele dividende primite ca venituri neimpozabile.

Cazul 2.
La data distribuirii dividendelor, societatea beneficiară nu deţine de cel puţin 1 an la societatea plătitoare, minim 10% din capitalul social al acesteia.
Obligaţiile fiscale ale celor două societăţi:
– societatea plătitoare reţine impozit pe dividende (conform art.36 alin.1 Cod Fiscal)
– societatea beneficiară tratează respectivele dividende primite ca venituri impozabile.

Valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe

Mijlocul fix amortizabil, reprezintă orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții :

  • este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
  • are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
  • are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Prin valoare fiscală se ințelege suma cheltuielilor aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe.

Prin H.G nr. 276 / 21.05.2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 313 / 30.05.2013, care abroga H.G. nr.105 / 2007, începând cu data de 1 iulie 2013, valoarea minimă de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe este de 2.500 lei.

 

Clasificarea societatilor comerciale dupa tipul de impozit

Din punct de vedere al impozitului, persoanele juridice române pot fi :

  •  plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor;
  •  plătitoare de impozit pe profit.

Microîntreprinderile reprezintă persoanele juridice care la sfârșitul anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :

  • NU realizează venituri din activităţi în următoarele domenii: bancar, asigurări și reasigurări, pieţe de capital, jocuri de noroc, consultanţă și management; (*1)
  • au o cifră de afaceri mai mică decât echivalentul în lei a 65.000 euro calculat la cursul comunicat de BNR pentru ultima zi a anului precedent;
  • capitalul social este deţinut de alte persoane decât statul și autorităţile locale;
  • nu se aflムîn dizolvare cu lichidare, înregistratムîn registrul comerţului sau la instanţele judecăƒtoresti, potrivit legii.

(*1) Prin OUG 102/2013 se precizează că, dacă o microîntreprindere realizează venituri din consultanţă şi management mai mari de 20% din total venituri, atunci respectiva persoană este obligată la plata impozitului pe profit. Prevederea intră în vigoare cu 1 ianuarie 2014

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este obligatoriu pentru toate entităţile care îndeplinesc condiţiile de mai sus precum și pentru entităţile nou înfiinţate cu excepţia celor care intenţonează să desfășoare activităţi în domeniile bancar, asigurăƒri și reasigurăƒri, pieţe de capital, jocuri de noroc, consultanţă și management.

Impozitul este opţional pentru entităţile nou înfiinţate , dacă la data înregistrăƒrii în registrul comerţului au un capital social subscris de cel puțin 25.000 euro (echivalent în lei la cursul din data înregistrării persoanei juridice).

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%.

În cazul în care, în decursul unei perioade fiscale, o entitate depășește plafonul de 65000 de euro, aceasta este obligată la plata impozitului pe profit începând cu trimestrul în care este depăƒsit acest plafon. Impozitului pe profit se recalculează de la începutul perioadei fiscale luând în calcul veniturile și cheltuielile realizate. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor plătit până la data atingerii plafonului, se scade din impozitul pe profit datorat recalculat.

Celelalte entităţi care nu se încadrează în categoria microîntreprinderilor, datorează impozit pe profit. Acesta se calculeazムprin aplicarea unui procent de 16% asupra profitului impozabil.
Profitul impozabil se reprezintă diferenţa între veniturile realizate din orice sursムși cheltuielile efectuate în scopul realizăƒrii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugムcheltuielile nedeductibile.

Persoanele juridice care desfăƒsoarムactivităƒţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive și al căror impozit pe profit calculat este mai mic decât 5% din veniturile realizate din respectivele activităţi , sunt obligate să plătească un impozit de 5% aplicat la aceste venituri.