Cheltuieli de deplasare

Pentru a fi deductibile la calculul impozitului pe profit, cheltuielile de deplasare (interne sau externe) trebuie să fie efectuate în scopul realizării de venituri.

Pentru justificarea cheltuielilor cu deplasările este nevoie de următoarele:
– un document din care să reiasă scopul deplasării în concordanţă cu activitatea firmei (căutare de noi parteneri, negociere de contracte, târguri şi expoziţii etc). Acest document poate fi o invitaţie, o adresă, o convocare, etc. Acestea trebuie însoţite de o minută încheiată cu partenerul în care să se facă referire la rezultatele întâlnirii;
– documente pentru transportul : bilete de avion, bilete de tren, iar în cazul deplasării cu autoturisme, documente privind combustibilul(în funcţie de consumul specific al acestora), taxele rutiere, precum şi alte asemenea cheltuieli, ( asigurarea pentru răspunderea civilă, asigurarea medicală);
– documente privind cazarea la hotel, pensiune etc.;

Stabilirea diurnei de deplasare se face în funcţie de durata deplasării, care reiese din biletele de avion, tren (momentul plecării/sosirii) sau din invitaţie, adresă, minută.
Diurna este integral deductibilă la calculul impozitului pe profit, dar pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

Diurna pentru deplasările interne pentru personalul din instituţiile publice este de 13 lei/zi iar pentru deplasările externe se acordă în funcţie de ţara în care se efectuează deplasarea. Nivelul diurnelor şi al plafoanelor de cazare pentru deplasări externe îl găsiţi aici.
În condiţiile în care se primeşte diurnă, orice cheltuială cu mesele servite nu mai este deductibilă.

Sunt de asemenea deductibile, la calculul impozitului pe profit si urmatoarele cheltuieli :
– transportul în comun în localitatea unde se efectuează deplasarea;
– cheltuieli privind obţinerea vizelor de intrare în ţările respective;
– costul documentaţiilor, mostrelor;
– valoarea biletelor de intrare la târguri şi expoziţii;
– taxele de participare la târguri şi expoziţii.

În situaţia în care se apelează la serviciile unei agenţii de turism pentru o deplasare externă în scopuri privind activitatea firmei, este indicat a se încheia un contract în care să se precizeze serviciile şi costul detaliat al acestora (cazare, transport şi altele). Şi în acest caz deplasarea se va justifică cu o invitaţie, adresă care vor fi însoţite de o minută sau orice alt document din care să reiasă scopul deplasării.

Dividende primite de la persoane juridice

Dividendele primite de o persona juridică de la o altă persoană juridică la care deţinea participaţii la capitalul social, sunt considerate venituri neimpozabile în totalitate.
Începând cu data de 1 ianuarie 2014 (data intrării în vigoare a OUG 102/ 2013), dividendele primite de la o persoană juridică română plătitoare de impozit pe profit sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar cu impozitul pe profit situată într-un stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, pentru a fi tratate ca venituri neimpozabile, trebuie să fie îndeplinite următorele condiţii :
– persoană juridică care primeşte dividendele, trebuie să deţină o participaţie de minim 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele, şi
– la data înregistrării dividendelor, persoană juridică trebuie să deţină respectivă participaţie pe o perioada neîntreruptă de 1 an.

Exemple:
Cazul 1.
La data distribuirii dividendelor, societatea beneficiară deţine de cel puţin 1 an la societatea plătitoare, minim 10% din capitalul social al acesteia.
Obligaţiile fiscale ale celor două societăţi:
– societatea plătitoare nu reţine impozit pe dividende (conform art.36 alin.4 Cod Fiscal)
– societatea beneficiară tratează respectivele dividende primite ca venituri neimpozabile.

Cazul 2.
La data distribuirii dividendelor, societatea beneficiară nu deţine de cel puţin 1 an la societatea plătitoare, minim 10% din capitalul social al acesteia.
Obligaţiile fiscale ale celor două societăţi:
– societatea plătitoare reţine impozit pe dividende (conform art.36 alin.1 Cod Fiscal)
– societatea beneficiară tratează respectivele dividende primite ca venituri impozabile.

Impozit pe construcţii începând cu 1 ianuarie 2014

Începând cu anul fiscal 2014, persoanele juridice, cu excepţia instituţiilor publice, sunt obligate la plata impozitului pe construcţii.
Prezenţa reglementare a fost introdusă prin OUG 102 / 20013 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal.
Construcţiile sunt cele prevăzute în Grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie a anului anterior, din care se scade :
– valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în adminsitrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri;
– valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
– valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. “Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole” din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotarararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Impozitul pe construcţii, se calculează şi declara până la date de 25 mai a anului pentru care se datorează şi se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.
Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi este administrat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe  este disponibil AICI.

 

 

 

Registre obligatorii pentru o societate comercială

REGISTRUL UNIC DE CONTROL
(temei legal Legea 252 / 2003)

Contribuabilii au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la dată înregistrării la Registrul Comerţului, să achiziţioneze registrul unic de control. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500 şi 1000 lei.
Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor, precum şi în alte domenii prevăzute de lege.
Se eliberează contra cost, de către direcţiile generale ale finanţelor publice din rază teritorială în care contribuabilul îşi are declarat domiciliul fiscal, pe baza certificatului de înregistrare fiscală.
Există obligativitatea ca şi pentru fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizaţii şi/sau acorduri de funcţionare să se achiziţioneze câte un registru unic de control.

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ FISCALĂ
(temei legal OMFP 870 / 2005)

Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la dată înregistrării la Registrul Comerţului sau de la data la care au devenit plătitori de impozit pe profit, să achiziţioneze registrul de evidenţă fiscală.
Registrul de evidenţă fiscală are că scop evidenţierea tuturor informaţiilor care au stat la baza determinării profitului impozabil şi a impozitului pe profit.
Se eliberează contra cost, de către direcţiile generale ale finanţelor publice din rază teritorială în care contribuabilul îşi are declarat domiciliul fiscal, pe baza certificatului de înregistrare fiscală.
Prin derogare, registrul de evidenţă fiscală se poate ţine şi în formă electronică.

REGISTRUL INVENTAR
(temei legal Legea contabilităţii nr. 82/1991, Ordinul nr. 3512/2008)

Registrul inventar are ca scop evidenţierea tuturor elementelelor de activ şi pasiv ale patrimoniului inventariate de unitate potrivit reglementărilor legale.
Se achiziţionează de la unităţile care comercializează diverse formulare tipizate, neavând regim special.  Se numerotează, şnuruieşte, sigilează şi se înregistrează în evidenţă unităţii.

REGISTRUL JURNAL
(temei legal Legea contabilităţii nr. 82/1991, Ordinul nr. 3512/2008)

Registrul jurnal e utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative.
Se achiziţionează de la unităţile care comercializează diverse formulare tipizate, neavând regim special.  Se numerotează, şnuruieşte, sigilează şi se înregistrează în evidenţă unităţii.

 

 

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor – mod de calcul

Baza de calcul a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este constituită din totalitatea veniturilor societăţii. Nu intră în baza de calcul următoarele venituri:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse – contul 711;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie – contul 712;
c) veniturile din producţia de imobilizari corporale şi necorporale – conturile 721 şi 722;
d) veniturile din subvenţii de exploatare – contul 741;
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare – contul 781;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil – contul 7581;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natură stocurilor sau a activelor corporale proprii – contul 7581.

Atenţie : Veniturile din subvenţii pentru investiţii – (contul 7584) sunt cuprinse în baza de calcul. Aşadar, dacă o microîntreprindere este beneficiara unor fonduri cu caracter de subvenţii pentru investiţii ( subvenţii guvernamentale pentru investiţii, împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, donaţii pentru investiţii, şamd ) cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate se cuprinde în baza de calcul a impozitului pe venitul microîntreprinderilor.

Dacă socieatatea achiziţionează aparate de marcat fiscale, valoarea acestora este dedusă din baza de calcul în trimestrul în care aceastea sunt puse în funcţiune.

Asupra bazei de calcul astfel determinată se aplică o cotă de 3%.

TVA redusă de 9% pentru produse și specialități de panificație începând cu 1 septembrie 2013

În data de 2 august 2013 a fost publicată in Monitorul Oficial, Ordonanta Guvernului nr. 16 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măƒsuri fiscal-€bugetare.
Conform ordonanței, începând cu data de 1 septembrie 2013 se va aplica o cotă redusă de TVA de 9% la livrarea următoarelor produse :
– toate sortimentele de pâine, precum şi urmăƒtoarele specialităƒti de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzelute și împletituri, care se încadreazムîn grupa produse de brutăƒrie la codul CAEN/CPSA 1071;
– făƒinムalbムde grâu, făƒinムsemialbムde grâu, făinムneagrムde grâu și făƒinムde secarăƒ, care se încadreazムla codul CAEN/CPSA 1061;
– triticum spelta, grâu comun și meslin, care se încadreazムla codul NC 1001 99 00, și secarăƒ, care se încadrează la codul NC 1002 90 00, prevăƒzute în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifarムși statisticムși Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificatムprin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012.

Dobânzi şi penalităţi de întârziere

Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către contribuabili a obligaţiilor de plată, acestia datorează, după acest termen, dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Dobânzile reprezintă echivalentul prejudiciului creat bugetului statului ca urmare a neachitării de către debitor a obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. (art. 120 alin. 1 din Codul de procedura fiscala).

În prezent nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere.

Penalităţile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. (art. 120^1, alin.1 din Codul de procedura fiscala)

Începând cu 01.07.2013, prin adoptarea OUG 50 / 2013 procentul penalităţii de întârziere este de 0,02% pe zi.

Evolutia procentelor dobânzii si a penalităţii de întârziere in perioada 01.01.2003-prezent este prezentată în tabelul de mai jos :

PerioadaProcent dobândaProcent penalitate de întârziere
01.01.2003 - 30.08.20050.06% / zi-
01.09.2005 -– 31.12.20050.05% / zi-
01.01.2006 –- 30.06.20100.10% / zi-
01.07.2010 -– 30.09.20100.05% / zi0% pentru primele 30 zile
5% intre 31-90 zile
15% peste 90 zile
01.10.2010 -– 30.06.20130.04% / zi0% pentru primele 30 zile
5% intre 31-90 zile
15% peste 90 zile
01.07.2013 -– 28.02.20140.04% / zi0.02% pe zi
01.03.2014 - 31.12.20150.03% / zi0.02% pe zi
01.01.2016 - prezent0.02% / zi0.01% pe zi